DORINȚA

Am învățat să te iubesc

Când altceva nimic nu mai știam,

Să mă dedic era ceva firesc

Și doar cu tine mă visam.

Focul iubirii noastre nu s-a stins,

Încă zvâcnește galopant în noi.

Frumos e cerul fără ploi

Și visul meu când prima dată te-am atins.

Mai dă-mi o dată clipa revederii,

Mai ține-mă în brațe iar...

Adu-mi în suflet sămânța iubirii

Și zâmbetul senin adu-l în dar.

Nu mă lăsa cu dor nestins în suflet,

N-am terminat ce-am început cândva.

În liniște ai fost singurul sunet,

Singura dragoste a mea!